Competențe

  • Investigarea in vitro a interactiunilor noilor agenti bioactivi cu structurile moleculare, subcelulare si celulare ale unor tipuri de celule eucariote animale sanatoase si maligne, cu scopul de a stabili mecanismele de actiune moleculara implicate in exprimarea efectelor lor farmacodinamice antineoplazice, imunomodulatoare si normolipemiante;
  • Studiul in vitro al reactivitatii metabolice si membranare, corelat cu analiza activitatii enzimatice a culturilor de celule normale si canceroase, in conditiile tratamentului cu noii agenti bioactivi, ca baza stiintifica pentru evaluarea potentialului lor citostatic si citotoxic in vitro;
  • Investigatii in vivo: efecte fiziologice ale radiatiilor electromagnetice de joasa intensitate si frecventa asupra organismului animal; interrelatii hipotalamo – hipofizo – glande endocrine ţintă si mecanisme hipotalamo – extrahipotalamice implicate în: reglarea neurosecreţiei hipotalamice, activităţii sistemului endocrin, metabolismelor intermediare glucidic, lipidic si proteic, metabolismelor energetic si hidromineral, termoreglare, comportamentul alimentar, etc.
  • Studii preclinice in vivo privind efectele farmacodinamice ale unor noi produşi biologic activi de biosinteză (antibiotice, polifenoli, glicozide, exopolizaharide, alcaloizi ergolinici), de semisinteză (antibiotice şi flavonglicozide) şi sinteză (derivati acexamici si dihidroxamici) şi evaluarea potenţialului lor toxicologic in vivo;
  • Biosinteza de substante biologic active (glucani si alcaloizi ergotici) de catre tulpini de Claviceps purpurea, substante folosite ca agenti antitumorali (hibridare intraspecifica, cultura fungala in conditii de laborator si de bioreactor (Sartorius), spectrofotometrie);
  • Izolarea si caracterizarea din punct de vedere molecular si biochimic a unor tulpini rhizobiene indigene capabile sa noduleze specii de leguminoase de interes economic, dar si cu potential de utilizare ca bioremediatori (tehnologii –omice, biochimice si biotehnologie aplicata);
  • Bioremedierea apelor reziduale din industria textila (optimizarea procesului de decolorare a apelor poluate cu coloranti textili, de natura azoica, de catre drojdii si ciuperci);
  • Biochimie vegetala: caracterizarea biotipurilor din grupul “plante pentru viitor”, cu impact asupra dezvoltarii durabile si ecologice in pomicultura (Hyppophae rhamnoides ssp. carphatica, Rosa canina L., Cornus mas, Lonicera caerulea, Aronia sp.), cu privire la valoarea nutritiv a a fructelor proaspete si conservate si incarcatura lor microbiana;
  • Citogenetica vegetala: axata pe studiul constitutiei cromosomale si stabilirii trasaturilor cariotipice ale unor specii de plante de interes economic (realizare fotografii digitale, procesare si determinari metrice cu program specific pe calculator, interpretare rezultate, construirea cariotipurilor (pe baza criteriilor de clasificare ale lui Levan) si a idiogramelor;
  • Studii ecofiziologice privind metabolismul şi stresul la plante; influenţa diferitelor substanţe chimice asupra biosintezei pigmenţilor fotoasimilatori, a metabolismului glucidelor şi a regimului hidric:
  • Biodiversitatea unor grupe de nevertebrate (acarieni, insecte); studii de morfologie, taxonomie, ecologie şi corologie;
  • Investigarea şi monitorizarea biodiversităţii în unele arii protejate. Caracterizarea structurală şi funcţională a ecosistemelor afectate de factori de impact naturali sau antropici;
  • Evaluarea impactului antropic exercitat prin poluare industrială, prin măsuri hidrotehnice, minerit sau agricultură intensivă; acarienii edafici – bioindicatori ai calităţii solurilor;
  • Studii eco-pedologice şi pedo-biologice privind impactul eroziunii pluviale, al sărăturării, acidifierii, compactării, excesului sau deficitului de umiditate asupra indicatorilor de fertilitate şi calitate a resurselor de sol în agroecosisteme;
  • Stabilirea surselor generatoare de risc şi a modului de intersecţie cu fluxul tehnologiei de cultivare; analiza factorilor de risc la sol; cardul de sănătate a solului;
  • Investigarea diversităţii, a ecologiei şi biologiei unor grupe de insecte entomofage (parazitoizi, prădători), în vederea identificării de noi agenţi de combatere biologică a dăunătorilor din agricultură şi silvicultură;
  • Aplicarea şi extinderea folosirii agenţilor biologici – duşmanii naturali ai dăunătorilor din unele agroecosisteme, în scopul reducerii la maximum, până la eliminarea completă a insecticidelor;
  • Studiul relaţiilor tritrofice plantă-fitofag-duşman natural, ca bază pentru stabilirea de măsuri eficiente şi coerente de combatere biologică;
  • Studii cu privire la mecanismele de invazie a unor specii de plante; identificarea de noi agenţi de combatere biologică a acestora.